Profesor dr. Ulete Florin

Articol publicat în vol.  ”Restitutio Matei Basarab în ceas aniversar”, Vol. II, nr.1/2024

Ce sunt emoțiile?

    Emoțiile sunt trăiri subiective ce rezultă din acordul sau discrepanța dintre trebuințe  sau așteptările unei persoane și realitate. Ele sunt ,,stări interne caracterizate prin reacții fiziologice, gânduri specifice și  expresii comportamentale”.   La nivelul proceselor fiziologice, emoțiile sunt asociate cu înroșirea feței, transpirație, modificări ale respirației etc.

    Nivelul cognitiv reflectă gândurile și convingerile noastre, care generează  trăiri afective și reacții comportamentale specifice situațiilor cu care ne confruntăm.    Evaluările cognitive sunt în mare parte responsabile pentru  diferențierea emoțiilor.  

    Din categoria reacțiilor comportamentale fac parte expresiile faciale, mimica, gestica, mersul și alți indicatori ai limbajului nonverbal.

    Reprimarea emoțională se referă la tendința de a ignora sau a ascunde  emoțiile negative în locul exprimării și procesării lor într- un mod sănătos. Când emoțiile sunt reprimate, mecanismele noastre de apărare sunt afectate, nu mai funcționează normal, devenind nocive sănătății noastre fizice și psihice și generând presiune psihică, epuizare și somatizare. ,,Dacă îmi reprim cronic nevoile  emoționale pentru a mă face acceptabil,  pentru alți oameni,  cresc riscurile de a fi nevoit să plătesc prețul sub formă de boală”.  Autorul citat, pe baza observațiilor clinice, a întocmit o listă cu trăsăturile de personalitate prezente la persoanele cu boli cronice, de la cancer, boli autoimune până la afecțiuni ale pielii. Acestea sunt enumerate în ordine aleatorie:

• O preocupare obsesiv-compulsivă pentru nevoile celorlalți, în detrimentul nevoilor proprii;
• Hiperresponsabilitate orientată spre exterior ; ,,sunt responsabil pentru ceea ce sunt ceilalți oameni”;
• Reprimarea responsabilității și a furiei sănătoase.

De precizat că aceste trăsături nu au nimic de-a face cu conștiința și voința individului. Nimeni nu se naște cu astfel de trăsături, ci le deprindem pe tot parcursul vieții.

Cum răbufnesc emoțiile reprimate?

Eric Bern a analizat, cu ajutorul ,,analizei tranzacționale,” trei mecanisme de manifestare a emoțiilor reprimate:

1. Exagerarea: ,, elasticul’’- unele emoții pe care le trăim ne duc înapoi la traumele trecutului, la fel ca un elastic;
2. Înlocuirea: ,,extorcarea emoțională”- constă în înlocuirea emoției autentice cu altă emoție acceptată de către ceilalți. De exemplu, pentru a obține recunoașterea părinților, copilul poate să înlocuiască unele emoții cu altele;
3. Picătura care umple paharul: ,, Colecția de timbre”- duce la acumularea de tensiune, iar descărcarea emoțională se produce asupra interlocutorului nostru care nu are nicio vină.

      Gestionarea emoțiilor – Strategii de reglare emoțională

 Conștientizarea emoțiilor. Pe măsură ce învățăm să ne conștientizăm emoțiile,  realizăm că acestea ating un apogeu și apoi vor descrește treptat. Simplul fap al conștientizării și descrierii unei emoții  ne poate oferi un anumit control asupra ei 5;

1.  Distragerea atenției printr-o activitate plăcută sau solicitantă; Cercetările au arătat că, cel puțin pe termen scurt, tehnicile de distragere a atenției sunt strategii mai bune decât ,,ruminarea” cauzelor  și consecințelor  emoțiilor negative;
2. Restructurarea gândurilor (reevaluarea) – constă în transformarea gândurilor și convingerilor negative și iraționale în gânduri realiste; De exemplu, dacă un adolescent primește un pulover urât de la o bunică, îi poate arăta bunicii nemulțumirea și dezamăgirea sau  reevaluează situația, concentrându- se pe efortul și grija pe care le- a inverstit bunica pentru croșetarea puloverului, spunându-și  ,,intenția contează”.
3. Dezvoltarea respectului de sine – să ne respectăm pe noi înșine și să ne acordăm valoarea corectă. Modul cum am fost educați, frica de abandon, sentimentul că nu valorez mare lucru, ne face să suportăm comportamentul  celor din jur și să ne reprimăm emoțiile. Atunci când ne respectăm pe noi înșine suntem capabili să ne exprimăm  nevoile și emoțiile într- un mod constructiv;
4. Acceptarea înseamnă să ne acceptăm pe noi cu toată gama noastră de emoții, pozitive sau negative. Rugăciunea seninătății spune: ,,Dă- mi seninătatea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba, curajul de a le schimba pe cele pe care le pot schimba și înțelepciunea de a face distincția între ele”(Matthew McKay, Jeffrey C. Wood, Jeffrei Brantley, 2020.) Emoțiile nu sunt bune sau rele, atât emoțiile positive, cât și cele negative sunt normale și trebuie exprimate, dar într-un mod adecvat contextului social în care au loc interacțiunile cu ceilalți;
5. Comunicarea asertivă. Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima emoțiile și convingerile fără a ignora pe cele ale interlocutorului; Emoțiile noastre sunt mesagerii propriilor noastre nevoi. Când apare o emoție negativă  înseamnă că acea nevoie nu este satisfăcută;
6. Credința religioasă (conectarea la forța noastră superioară) controlează emoțiile. Studiile arată că persoanele cu un nivel crescut de religiozitate trăiesc emoții pozitive și funcționale, manifestând un nivel crescut de satisfacție a vieții.

In concluzie, dacă reprimăm, negăm, evităm  sau fugim de emoțiile noastre, ne îndepărtăm de ceea ce suntem cu adevărat, iar emoțiile noastre își vor croi până la urmă drum spre conștiința noastră, Acest lucru se va întâmpla  atunci când ne vom aștepta mai puțin.

Cercetările arată că învățarea copiilor  despre reglarea emoțiilor  este  un predictor general al succesului lor în viață și la învățătură. În laborator, s-a descoperit că posibilitatea copilului de a controla  exprimarea emoțiilor negative corelează negativ cu riscul lor  ulterior de a avea probleme de comportament. Prin urmare, gestionarea emoțiilor este vitală pentru sănătatea mintală și pentru a trăi o viață fericită și împlinită.

Bibliografie:

1. BĂBAN Adriana, Consiliere educațională, Editura ,, Ardealul”, Cluj- Napoca, 2001;
2. GALLO Latifa, Emoțiile negative. Cum să ne eliberăm de frică, anxietate, tristețe, furie, agresivitate, rușine, Editura Niculescu, 2020;
3. MATE’ Gabor, a, Mitul normalității. Trauma, boala și vindecarea într- o cultură toxică, Editura Herald, București, 2022;
4. MATE’ Gabor, b, Când corpul spune NU, Editura Curtea Veche, București, 2021;
5. MATTHEW Mc Kay, JEFFREY C. Wood, JEFFREI Brantley, Cum să- ți gestionezi emoțiile copleșitoare și să- ți recapeți autocontrolul, Editura Herald, București, 2020.
6. OSHO, Emoțiile. Cum ne putem elibera de mânie, gelozie și teamă, Editura MIX, Brașov, 2003;
7. ROȘAN Adrian, Religiozitate, emoție, virtute și satisfacție față de viață. O abordare din perspectiva psihologiei pozitive, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Alba Iulia, 2016;
8. SMITH Edward E., NOLEN- HOEKSEMA Susan, FREDRICKSON Barbara L., LOFTS, Geoffrey R., Introducere în psihologie, ediția a IV- a, Editura Tehnică, București, 2005.